Scarry Sexy Halloween !

Mare nebunie , mare!

    Aud un zumzet continuu de cateva zile peste tot pe unde ma aflu . Cica saptamana asta e Halloween-ul! Si eu numaram zilele pana saptamana asta, dar doar ca in sfarsit ma amagesc ca dorm mai mult, trezindu-ma o ora mai tarziu, cam odata cu soarele.

    Ce nebunie si cu petrecerea astea… Daca stau bine si ma gandesc cred ca mi-e ciuda ca au inventat-o americanii (hai sa o lasam asa si sa nu intram in detalii legate de Halloween si sa vedem ca originile se trag tot de pe batranul continent, de undeva din nord).  O chestie distractiva ce rupe rutina zilnica a celor mai multi dintre noi (excludem minoritatile care practica diferite jocuri, interpretand roluri si asignandu-si identitati noi periodic… Miha, nu ma refer strict la jocuri erotice, ok? ). Uite ti se creaza un cadru perfect pentru a interpreta un alt personaj, si parerea mea e ca incerci sa te deghizezi in ceva ce ti-ai fi dorit sa devii cand o sa fii mare dar nu ai avut curaj sa o faci si ai ramas cam sters ca personalitate. Nimeni nu o sa te judece, toti fac la fel in seara asta, toti vor sa fie mai interesanti, mai curajosi, memorabili macar o noapte.

    Dar chiar “interesanti” sa fie adjectivul pe care il urmaresc ei? Am un dubiu … asa un vag sentiment ca motivul e altul… Cu gandul la acest motiv ascuns pe care nu multi l-ar recunoaste ma duc costumele domisoarelor care incerca sa fie cat mai sexy. Si au de ales dintr-o gama foarte variata, dupa cum urmeaza: sexy pisicuta, sexy asistenta, sexy scolarita, sexy diavolita, sexy profesoara, sexy vrajitoarea, sexy alba ca zapada, sexy  cenusareasa, sexy iepurasaul and so on as long as you use “sexy” in front of the cuvant . Cat despre domni? Si ei vor sa para irezistibili si incearca sa se transforme in ceea ce nu sunt in stare sa fie tot restul anului: bestii, baieti rai, pirati, printi, barbati puternici (vezi Hulk), misteriosi (Batman),  masculini (James Bond) , motociclisti… etc. .

    Toate aceste costume si atitudini sugereaza sex. N-am vazut nici macar un barabat costumat in cartof incoltit si palit sau vreo tipa intr-un costum de catea calcata de tir pe DN1. I

    In schimb copiii sunt singurii care nu au prins sensul acestui balci si inca poarta costume haioase si se distreaza copios mancand dovleci copti si cerand prin vecini acadele … Pana si mamele lor daca ar merge prin vecini sa ceara acadele ar face-o intr-un fel  sensual ,erotic de n-ar mai sti vecinii ce fel de acadele sa le dea…

    Hmmm. Who knows… Maybe is just me, dar eu am impresia ca este o ocazie pentru cei private de anumite placeri sa se deghizeze in ceea ce nu reusesc sa fie in viata reala si sa aiba un comportament pe care nu si l-ar asuma altfel…

    Astept sa-mi descrieti costumele voastre preferate sau chiar sa-mi trimiteti poze, sau mai simplu personajele voastre preferate si daca obisnuiti sa interpretati diferite roluri in viata de zi cu zi.


I was wearing Zara ankleboots, cardigan, tights and bag and H&M top!

You make me wanna hurt myself!

Si daca am crescut asa mult nivelul de sarcasm ar trebui sa-l si mentin… Dar cum sa fac asta? Cum sa fac asta cand eu am fost lovita, sunt la pamanat, viroza m-a doborat.

Si cum stau eu astazi si scriu aceste randuri ma tot gandesc cum as putea sa-mi strecor degetele si sa-mi strangulez amigdalele, sau sa iau o periuta de sarma si sa le frec bine, bine pana nu mai ramane decat sange si franjuri de amigdale din ele… As vrea sa pot sa prind macar una intre degetul mare si index si sa apas, incet , incet pana explodeaza.

Let's set the mood!

Afara ploua…( si am inteles ca tot o sa ploua de azi inainte )

Esti pe un drum forestier intr-o  padure de conifere…

In masina e cald si placut, in surdina se aude Barry White sau… (depinde de preferinte)

Maina se opreste, cobori si simti miros de brad si ploaie, si e rece, te trec fiori….

Cativa metri mai in fata si ajungi in fata unei cabane inconjurata de brazi inalti cu crengile incarcate de stropi de ploaie….

Cerul e cenusiu… 

-          Oana si-a luat Examenul de Rezidentiat, bravo Oana!   - 

El deschide usa grea de lemn, ea intra prima.

Inauntru e cald, foarte cald. Coboara trei trepte . In centru cabanei cu spatele la usa se afla o canapea mare, de catifea, verde inchis. Perne voluminoase si o patura sunt aruncate pe jos. In fata canapelei un semineu din caramida rosie. Inauntru un foc puternic arde, lemnele  trosnind violent. Ea tresare.

Coboara treptele si se indreapta catre un fotoliu vechi, din piele de vitel. Trebuie sa fie vechi de cel putin o suta de ani si totusi pielea e moale, e fina. Isi plimba mana peste el. Fotoliul este in stanga semineului. In spatele fotoliului se afla un birou din lemn masiv. Se afla chiar sub fereastra. Pe el vede o veioza aprinsa si cateva carti, un laptop inchis si o sticla de whiskey deschisa. In continuare, pe perete, langa birou se afla cateva rafturi cu carti.

Se indreapta in partea cealalta a incaperii.

Pe partea cealalata a camerei in colt este o bucatarie mica… un blat pe colt in care se afla o chiuveta si deasupra doua dulapioare. Inauntru gaseste cateva pahare, farfurii, mirodenii si… paste. Sub blat se afla un frigider mic . E plin cu bere, trei sticle de vin, cateva branzeturi  si ceva… nu stie exact ce…

Pe blat langa chiuvete sunt imprastiate 8 sau 10 mere, nuci si un castron cu struguri. Pe acelasi perete, se afla un corp din lemn masiv cu 4 sertare, destul de inalt. Isi propteste coatele pe el si se uita printre CD-urile imprastiate pe comoda…

Dintr-o data o muzica incepe sa se auda in surdina. Nu stie de unde vine, e invaluita in muzica. Se lasa patrunsa de ritm. El o invita cu o privire sa ia loc in fata semineului. Fata ii este luminata de foc, se roseste de la caldura. El o intreaba daca vrea ceva. Ea spune soptit “Nu”.  

  Dupa cateva minute el revine si se aseaza langa ea . Are in brate un castron cu nuci …    Ea il priveste ; el intinde mana si-i cuprinde gatul. Isi plimba degetul mare in jos, spre clavicula… 

Ea vrea nuci.

Data viitoare sa dam si nume personajelor... bineinteles fictive, pentru a nu expune viata unor persoane apropiate mie ;)

Pe data viitoare!

The reason of my existence

   Si astazi ii multumesc divinitatii care mi-a trimis acum cativa ani idea de a-mi face un blog de stil personal (adica cum ma imbrac io toata ziua). Si nu am facut acest blog pentru a-mi etala stilul si outfit-ul  in mediul online, pe retele de socializare, pentru a avea sponsorizari si a primi laude si flori. Nu vanez complimente si nici nu ma simt flatata cand imi complimenteaza lumea activitatea/blogul. Am facut acest lucru doar pentru a-mi putea justifica dependent de shopping. Dar cum sa recunosc asta acasa?? Exclus! Asa ca mai jos vedeti motivul oficial pentru care imi pierd atata timp din viata:

    “Dragul meu, dar nu fac shopping de placere, urasc sa merg prin magazine, sa pierd ore in sir proband rochite si bluzite in cabinele acelea claustrofobe. Sa stau la cozi minute intregi, sa vanezi articole la reduceri pe site-urile retailer-ilor de fashion, sa fac comenzi de pe partea cealalta a globului, sa umblu pe la oficiul  vamal dupa te miri ce nimicuri sau sa ma cert cu tanti de la oficiul postal ca nu-mi gaseste nu stiu ce colet.

   Crezi ca-mi place sa-mi traiesc viata in felul acesta cand as putea sa stau lejer intr-o pereche de jeansi  si slapi tragand alene dintr-o tigara si uitandu-ma in zare cum se scutura si ultimile frunze din pomi, cum s-a mai dus un an si eu am stat lejer intr-o pereche de jeansi toata vara meditand la cum trece vremea si eu raman mereu la fel, mereu aceasi, ca nu fac nimic …”

  Nu, eu fac shopping de nevoie. Ma chinui in fiecare zi in haine cambrate, perfect calcate, in  straturi suprapuse de diferite texture, fuste conice, si pantaloni cu talia inalta, sufocanta, taioare stranse in talie, platforme halucinant de inalte, tocuri cui si barete peste glezne, pulovere supradimensionate, esarfe  mai voluminoase decat un televizor din anii ’90. Palari care imi turtesc coafura la care am lucrat o ora si jumatate, genti minuscule care doar imi tin mainile ocupate sau supradimensionate care goale atarna mai greu pe umar decat un sac de cartofi, si pot continua asa mult si bine.

  

  Ei, daca vrei sa stii eu sufar atat pentru blogul acesta nenorocit care mi-a mancat timpul, tineretea, energia si banii. Doar trebuie sa postez constant si nu pot sa pun poze cu mine imbracata in aceleasi haine de fiecare data.

Ce-o sa zica lumea:

 “-Uita-te si la asta, n-are in ce sa se mai imbrace… daca nu i-am vazut poseta asta de 20 de ori. Cred ca nici nu are alta, toapa!

       - Da, fata, am vazut si eu. La ce dracu se mai pune pe toate site-urile sa se dea mare ca io oricum am mai multe lucruri si de firma, nu ca ea, cica “trifted”, auzi la ea, nici nu e cuvantul asta in dictionar, doar ca eu am decenta domn’le, nu sa apar asa pe toate paginile pe internet.

        - Pai da fata, dar daca alta treaba n-are toata ziua decat sa se pozeze . Are si ea nevoia sa se vada  si sa ii spuna altii cat de minunata e in fiecare zi. Are probleme, oricum noi suntem mai minunante  si avem haine mai multe, pe care le schimbam in fiecare zi si dupa aia nu le dam la saraci ca doar nu vrei sa o vezi pe aia din intersectie imbracata ca tine, noi le tinem si ni le turnam in cap cand ne plictisim acasa.”

   Deci Doamne fereste sa vorbeasca lumea asa despre mine, de aia imi iau haine multe, multe. Ca sa pot sa ma ridic la nivelul acestor "minunate".

Astept comentariile voastre cu cat de superba sunt pana saptamana viitoare. Dupa aia nu ma mai intereseaza!

I was wearing Zara Jeans and sandals, Hugo Boss shirt and bag from a local boutique!

My beautiful talented photo assistant

While loving you...

    Dupa cum v-am povestit acum cateva zile am ramas "shoeless"... nici nu m-am asteptat la vreo ancheta a politiei asa ca mai in gluma mai in serios am demarat o mica ancheta pe cont propriu fara succes.

Mai jos am enumerat pasii ce trebuie urmati pentru a te vindeca de o astfel de depresie:

Step 1: Cutreiera in weekend-uri targurile din oras in cautarea botinelor disparute. Evident fara vreun succes in acel sens... dar... de fiecare data m-am intors acasa cu multe lucruri dragute care au apartinut altora si care  (daca mai sunt inca in viata dupa atatia ani) poate inca mai  tanjesc dupa ele. Asta este... ma consolez cu ideea ca nu as fi gasit aceste comori daca nu pateam necazul; despre  achizitiile de la targurile de vechituri va voi povesti alta data, acum sa revenim la cum imi jelesc eu botinele.

Step 2: Cutreiera mall-ul, poate, poate vezi ceva asemanator (in vitrina vreunui magazin sau in picioarele vreunei domisoare ce poarta tocuri de 12 la mall :))  ). Dupa o vizita scurta de 45 de minute te intorci acasa cu cateva chestii absolut superbe si tot pe atata de inutile... tot fara botine dar cu moralul ceva mai ridicat.

Step 3: Plange-te iubitului/sotului/sefului despre cat de mult iti placeau si cum ti le doresti inapoi si cum stii ca nu vei mai gasi o pereche la fel, dar ai vrea macar una asemanatoare sa-ti umple golul din... dressing. Poate primesti cadou o pereche/o suma de bani/ o marire... Poate... Daca primiti va rog sa-mi spuneti si mie ... cred ca tehnica mea are nevoie de imbunatatire.

Step 4: Screw it! Comanda-ti o pereche noua identica/asemanatoare si inca 2 perechi pe langa. Schimba-ti culoarea parului si iesi cu o prietena in oras seara sa beti ceva si bucura-te de noile "upgrade-uri"!

    Uite asa, incet, incet, s-a dus vara si parca am avut un soc weekend-ul acesta cand am trecut printr-un parc si am vazut o mie de culori in jur... Toamna cel mai bine e sa fii pictor sau alcoolic... parca te loveste o nostalgie, o usoara stare de regret (nu ti-e clar ce regreti) si dorinta de a o lua de la capat , de a te reinventa cu fiecare panza/sticla...

   Eu? Eu m-am trezit dupa amorteala care ma apucase asta vara si la fel ca acel alcoolic am spus ca de data asta n-o mai dau in bara, o sa fac totul ca la carte, toamna asta o sa mi-o amintesc forever (evident ca asta spun in fiecare inceput de toamna/primavara)... Si cam da, de fiecare data reusesc sa fac ceva memorabil (nu neaparat in sensul bun al cuvantului :p  ).





Nimic nu e un bust mai puternic pentru moralul meu decat o pasiune noua!

I was wearing Zara pants and sweater, Massimo Dutti coat, Boutique 9 shoes!