The Street

Monday, September 29, 2014

He stole my shoes...

    Desi am spus ca o sa va povestesc despre vacanta de vara in aceasta postare, o sa aman putin aceasta poveste. In schimb am sa va zic despre cele intamplate in acest weekend.

    Dupa cateva telefoane si mesaje schimbate pe Skype si Facebook, am stabilit sa ma intalnesc sambata cu prietenele mele Miha si Klau pe care nu le mai vazusem de cateva saptamani. Am organizat scurt si o sedinta foto. Toate bune pana aici.  Ne intalnim si plecam impreuna spre o zona linistita a orasului sa facem pozele. Am parcat masina si timp in care eu imi cautam ochelarii, imi luasem din portbagaj ceva accesorii, Klaudia ii fotografia Mihaelei tinuta. Au terminat, a venit randul meu. Am luat-o pe Klau si am mers pe urmatoarea straduta (conditii tehnice mai buna, lumina, d├ęcor… bla bla-uri de astea). Las o cutie cu botine din brate jos, langa o masina si ne punem sa facem teste pentru poze. Dupa vreo 3 min cand aparatul era setat si locatia stabilita m-am intors sa-mi iau botinele si sa-mi schimb incaltamintea pe care o aveam (excelenta la condus).

   Surpriza… botinele nu mai erau! Cutia rosie cu botine negre cea care statea jos langa noi, la 3 mentri distanta cel mult, disparuse.

    Evident ca prima reactia a fost sa pufnesc in  ras si sa o rog pe Miha sa-mi inapoieze botinele. Dar mi-a zis ca nu le are ea. (Am crezut-o destul de repede avand in vedere ca nu stie sa minta, si avea o expresie de uimire totala ). Am cercetat zona, am intrebat oamenii din parc si un grup de baieti ce sprijineau gardul (aici inca am eu dubiile mele) daca au vazut ceva. Nimeni, nimic! Ok… sunam la Politie!

… -  112 ce urgent aveti?
-         -  Vreau sa raportez un furt!
-          - Ce anume vi s-a furat, doamna?
-          - O pereche de botine cu toc de 12 cm, numarul 38…
-         -  …. (liniste)
-        -   Alo, alo…
-        -   Si spuneti ca vreti sa raportati furtul unei perechi de botine…
-          - Da doamna…
-         -  Bine… ramaneti pe fir, va fac legatura cu Politia…
-          - Alo, Politia, ce urgenta aveti?
-          - Buna ziua, ma numesc Smaranda Costin si vreau sa raportez un furt!
-          - Ce vi s-a furta?
-          - O cutie (vroiam sa evit pauza de dinainte si reactia doamnei… am simtit in tonul ei cum ma judeca…)
-          - O cutie?! Continea ceva?
-          - Aaa, da, o pereche de botine negre facute la comanda!
-          - Si cand s-a intamplat asta?
-         -  Acum 10 minute…
-          - In ce zona?
-          - Intr-un parc… In parcul $%^&…
-          - Si unde erau botinele?
-          - In cutie, si cutia era pe jos…
-          - Deci ca sa inteleg doamna, spuneti ca vi s-a furat o cutie cu botine dintr-un parc, de pe jos???!!!
-          - Aaaa…. Da…
-          - Si vreti sa va trimit un echipaj la fata locului?...
-          - Da, va rog!
-         
   Dupa o mica investigatie la fata locului (facuta de mine, nu de ei), o declaratie si amuzament pe cinste am decis, cum zice americanul, “to call it a day”.

   Si stiti care a fost cea mai proasta parte a zilei? Nu disparitia botinelor ci faptul ca a trebuit sa dau declaratia dupa care sa merg la sectia de politie imbracata cam dubios si nu mai vorbesc despre ce purtam, in picioare... Cu totul si cu totul alt film...

    Dar lucrurile nu raman asa… Ceea ce nu stie faptasul e ca botinele erau date cu un praf magic care va lasa cate o urma la fiecare pas facut ce nu va putea fi stearsa decat cu un strat de zapada stelara…

   Asa ca le voi da de urma mai devreme sau mai tarziu.


   Multumesc tuturor pentru suportul si timpul acordat !

I was wearing Zara jeans and cardigan, H&M top, bag from a local store , Manolo Blahnik sandals! 




















Sunday, September 21, 2014

It used to be summer all day, every day!

   Poate mai e loc pentru o ultima postare de vara... Asa, sa tragem putin de timp. Doar ce m-am intors dintr-o scurta vacanta de vara (dar despre asta va povestesc mai multe data viitoare). Ma tot uit pe geam in timp ce pregatesc postarea si-mi dau seama ca pozele mele sunt din alt film... In speranta ca voi mai aveti soare si 20 si ceva de grade va las sa va bucurati de pozele mele insorite :)

    Mai jos sunt cateva poze pe care le-am facut intr-o dupa-amiaza prin port.
Cea mai dificila parte a sedintei foto?? Convinge-o pe Antonia sa iasa din cadru... lucru foarte greu de realizat in ultimul timp. Desi nu este printre lucrurile mele preferate, i-am facut pe plac si mai jos gasiti si o poza cu ea :)

I was wearing all Zara!











Saturday, September 13, 2014

Don't wanna let you go...

    Dupa o lunga bucata de vreme pot in sfarsit sa va scriu din vacanta. Daca stau bine si ma gandesc, cred ca este prima vacanta in adevaratul sens al cuvantului (adica plaja si mare... singurele cuvinte care definesc o vacanta :) ) de cand am inceput acest jurnal (a se citi "blog"). Mai intai a fost bebelusul cel care a pus capat oricarei idei de vacanta... dupa ce m-am mai obisnuit cu gandul a venit jobul, mai tarziu a venit o casa si in sfarsit la capatul acestei veri am spus ca e timpul sa plecam caci altfel riscam sa ne sara si anul acesta vacanta!

    Desi am avut foarte multe indoilei in ceea ce priveste aceasta perioada (mijlocul lunii Septembrie) inca ne lafaim sub un soare ingaduitor si o apa numa' buna de scaldat.

   Va las mai jos cu cateva poze de pe plaja pe care imi fac veacul de ceva vreme si de unde nu am de gand sa plec prea curand. In cazul in care vremea nu se strica, urmatoarea postare va avea tot iz de vacanta. Asta ca sa-mi iau revansa pentru avalansa de poze de vacanta de la mare ce mi-a navalit pe Facebook vara asta!

I was wearing Zara hat and Jolidon swimsuit!









Tuesday, September 2, 2014

The way I look at you...

    Am primit aseara pozele de mai jos de care in ultimul timp uitasem cu desavarsire (asa se intampla de obicei cu lucrurile pe care mi le doresc foarte mult si nu le pot avea... mi le scot cu totul din cap si nu-mi mai amintesc de ele aproape niciodata).

    Shootingul a avut loc undeva in primavara si era pentru primul numar al reviste Stylished. Delia ne-a  adunat pe toti la un loc, iar rezultatul il vedeti mai jos. De fotografii este responsabil Flavius Neamciuc, de hair & make-up fetele de la salon La femme espace beaute, iar de atmosfera s-a ocupat Miha.

   Rezltatul mie imi palce foarte mult, asa ca astept un feedback si din partea voastra.    

    Dupa indelungi asteptari si dupa o petrecere de lansare, in sfarsit puteti rasfoi prima revista de gen din vestul tarii. Nu le putem ura decat sa sarbatoreasca multe numere de acum incolo si un tiraj cat mai mare.



I was wearing Zara dress and cardigan, Il Passo sandals and Accessorize clutch!















Tuesday, August 26, 2014

You will always be in my memories !


    Asa cum lucrurile se balanseaza unele pe altele, asa ai nevoie de prieteni care sa-ti mentina echilibrul. Cateodata ai nevoie de o doza de obiectivitate sa-ti dai seama in ce tampenii te-ai bagat si ce greseli esti pe cale sa comiti, care pe viitor vor da nastere la regrete, frustrari sau complexe. De cate ori esti nesigura in privinta unei decizii, intotdeauna ia in considerare ceea iti spun prietenii.

    Daca in ceea ce priveste calitatea cred ca suntem cu totii de aceasi parere, ca vrem doar prieteni extraordinari, loiali, empatici, amuzanti, optimisti, intelepti…etc., in ceea ce priveste calitatea eu cred cu cat sunt mai putini cu atat mai bine. Numarul ridicat de prieteni scade automat calitatea relatiei. Si ca sa fiu sincera nici nu dispun de foarte mult timp pe care sa-l petrec in compania lor si asta ar duce cu siguranta la slabirea legaturilor profunde ce se vor a fi … Dar daca esti destul de norocoasa sa ai o prietena, doua, care iti raspund intodeauna la telefon indiferent de ora, te poti considera privilegiata…

    Dupa ce criteriu definesc eu gradul apropiere intr-o relatie de prietenie? Dupa numarul sau intensitatea certurilor… Adica daca dupa varsta de 20 de ani ai mai apucat sa te certi cu o prietena ceva nu e ok… O prietena va face intotdeauna tot posibilul pentru a nu te supara cum si tu vei proceda la fel. Nu iti va arunca niciun cuvant la intamplare si nciodata nu te va refuza sau nu va avea “toane” (“toanele” sunt ceea ce eu urasc cel mai mult pe lume).

    In relatiile de prietenie pe care inca le mentin spun cu toata sinceritatea ca dupa varsta de 19 ani nu am mai avut nicio cearta cu aceste fete... si le multumesc ca mi-au suportat atitudinea de-a lungul vremii, si mi-au respectat parerile si alegerile, ba mai mult m-au mai si sustinut.

I was wearing Zara jeans, Motivi top and Manolo Blahnik sandals! 














Miha... intotdeauna alaturi de tine, si daca m-as fi gandit sa jefuiesc o banca in care este pastrat leacul pentru o boala oficial incurabila, pentru a-l vinde pe piata neagra :)





Supradoza de fotografii cu mine din toate unghiurile nu este un semn de narcisism netratat, ci un semn de apreciere si multumire pentru munca depusa si sustinerea Klaudiei de la KK Photography!

Share it!

You may also like

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...